No comment needed, I reckon.

Pentru toți vizitatorul meu care se întreabă de ce am lenevit în ultimul timp și ce s-a întâmplat cu Gionică, am un pretext motiv: am facut more or less maraton Deadwood.

A început cam neclar, cu multe personaje (care mi-au părut ca seamănă al dracului de mult unele cu altele) și cu o atmosferă ușor mohorâtă, scaldată în tonuri de sepia.

După primele episoade, când firul acțiunii începe să prindă mai mult contur și personajele se diferențiază unele de altele s-a dovedit a fi un serial genial, cu un aer de autenticitate, personaje și dialoguri savuroase, pe care nu le veti uita ușor.

Al, THE villain, jucat incredibil de Ian McShane, E.B., pe care mi-l voi aminti all my life ca fiind “owner & proprietor”, Trixie, care zice 5 fuck în 4 cuvinte, sunt doar câteva din personajele care fac din Deadwood unul din ce bune seriale ever.

Cu toate astea, la sfârșit probabil veți rămâne cu un gust amar, cu o senzație de neterminat (probabil din cauză că ESTE neterminat!?), deoarece scenaristul a mers pe prea multe side stories, nelăsându-și suficient timp sa clarifice nimic până la finalul ultimului sezon produs.

Amatorilor le urez din suflet sex vârtos.

They can do it, so why shouldn’t you?

ignoră detaliile

greşeşte din neglijenţă

îşi menţine cu greutate concentrarea la lucru sau la joacă

pare să nu asculte atunci când cineva i se adresează direct

nu respectă instrucţiunile

nu termină ceea ce a început

are dificultăţi în a-şi organiza sarcinile şi activităţile

evită activităţile care necesită efort intelectual susţinut

pierde lucruri de care are nevoie

este distras de zgomote exterioare

este uituc în activităţile lui

aleargă sau se caţără atunci când nu ar trebui

vorbeşte excesiv

se agită sau se foieşte

trebuie să se ridice de pe scaun

are dificultăţi în desfăşurarea activităţilor de timp liber nezgomotoase

este în mişcare, parcă ar fi animat de un motor

răspunde înainte ca întrebările să fie complete

are dificultăţi în a-şi aştepta rândul

întrerupe sau deranjează alte persoane

suferă grav de simptomele copilăriei și trebuie pus de urgență sub supraveghere medicală de specialitate.

Din ce în ce mai des ne lovim de bulimie sau anorexie. Mănănci ca porcu’ și apoi te plângi că ești bolnav (trebuie să justifici cumva că ai 2 chintale la 1.70, nu?). Sau, și mai interesant, te înfometezi voit. Depresia, altă boală larg răspândită (de asta suferă ăia care nu găsesc de ce altceva sa sufere). Sunt trendy toate, să spui că ești cu capul sub o formă sau alta în zilele noastre e motiv de mândrie, dacă nu poți să-ți procuri un diagnostic trendinez aproape că ești privit compătimitor că n-ai și tu.

Dacă te trezești pe partea stângă suferi de ceva, dacă obosești de la efort suferi de altceva, probabil și dacă respiri suferi de ceva dar nu s-a descoperit încă. Pistruii nu mai sunt pistrui, ci efelide, și se tratează precum bolile. Tot felul de alergii, tulburări, toate ne invadează. De altfel și eu sunt alergic: mă congestionez, mă sufoc, sunt pe cale să fac o criză de fiecare dată când întâlnesc o nouă mostră de prostie umană, și mi se întâmplă din ce în ce mai des în ultimul timp.

Dacă mai vrea vreunu’ oase-n casă, cică au mai multe aici, io după ce-l iau p-ăsta mă apuc de săpat că văd că e învârteală bună.